Subscribe Now: Feed Icon

miercuri, 11 ianuarie 2012

Pot sa fiu simplu? Un moment mult mai trist decat ar trebui sa fie

Da

Simplu, nu? Din pacate nu toti ne permitem luxul de a fi retarzi pana in punctul in care lumea ne evita pentru ca ar deveni subiect de gluma sa ne aflam pe aceeasi parte a trotuarului. As vrea sa dau exemple da` nu ma lasa bunul simt, care pe zi ce trece devine mai rar decat petrolul, diamantele sau discursurile politice care chiar au sens.

As vrea sa adresez o problema intalnita din ce in ce mai des, si anume abundenta de ura, miserupism fals si indiferenta "de ochii lumii" aruncata pe diferite site'uri de socializare, sau de ce nu, Yahoo Messenger.

Lucrul asta imi frange mie inima cu adevarat: oamenii care lasa statusuri special pentru a face pe cineva sa se simta prost fara a da nume. Statusuri lasate de prieteni exclusi de la petreceri, vitriol aruncat de iubiti dezamagiti, si bineinteles ca Facebook si Yahoo Messenger sunt cele mai bune unelte pentru a face asta datorita vitezei de aplicare, si datorita numarului urias de utilizatori. E ceva foarte tentant, sunt sigur ca am facut'o si eu de cateva ori desi in general ma pricep super bine sa spun cuiva sa se duca dracului in fata. Poate asta m'a facut insuportabil dar asta sunt eu, un nesuferit. Mi'e mult mai frica de spatiile care se pot crea intre mine si prietenii mei, nu din cauza lucrurilor urate pe care le spun uneori, ci mai degraba de lucrurile care nu le spun niciodata desi as vrea.

Probabil sunteti de acord ca ori iti discuti sentimentele pe fata ori deloc. A'ti aduce rufele murdare in public si mai ales pe internet nu ajuta pe nimeni; si as vrea sa dau cateva exemple de aberatii :

- E ok oricum nu voiam sa merg acolo
- In astfel de momente apreciez faptul ca am prieteni adevarati care [blablablabla] (nu ca tine, tu, ala cu tricoul alb. tu esti mereu de vina)
- Oferi altora iubire si ce primesti in schimb? Una peste bot
- Aparent unele persoane nu cunosc termenul de onestitate
- Nu-mi vine sa cred cati ignoranti exista in lumea asta

Ok, acum, de ce sunt situatiile astea triste, stupide si fara sens? Nu pentru ca persoanele care simt nevoia sa se exprime astfel nu ar fi in stare sa discute cu persoanele care le'au facut sa se simta asa. Mai degraba pentru ca pentru cateva clipe, se mandresc si au impresia ca au realizat ceva. Tot ce au realizat insa a fost sa'si arate ranile unor oarecare de pe internet, in acelasi timp prefacandu'se ca sunt prea grozavi pentru a fi raniti cu adevarat, si ca persoanele pe care le'au jignit nici macar nu merita sa le spuna pe nume. Dar bineinteles ca sufera (in general) si bineinteles ca merita (in general). De aceea tot in general, redevenim prieteni cu persoanele respective sau ne impacam (in cazul relatiilor). Si apoi stergem acele statusuri cu ipocrizie desavarsita si ne prefacem ca nu s'a intamplat nimic.

O regula, pentru posteritate: Te'a suparat cineva la care tii si esti foarte trist/trista si ai chef sa pui un status sa'ti reflecte starea? N'o face. Nu faci decat sa imprastii tristetea. Pune naibii mana pe telefon si rezolva'ti problema. Apoi pune'ti un status in care sa spui ca aveai impresia ca Emi e un dobitoc dar ati vorbit si'ati rezolvat.

duminică, 1 ianuarie 2012

Imi aduc aminte de 2011 ca si cum ar fi fost ieri

Ah stai ... chiar a fost.

As vrea sa stiu de unde sa incep sa fac clasamentul esecurilor de anul trecut, dar sincer toate ar fi candidate la locul 1. Dar totusi...daca stau sa ma gandesc mai bine...in general salvez situatiile (de orice fel) pe ultima suta ...in ultimul moment ... si asa a fost sa fie ca acest revelion sa sparga topul si sa stabileasca ierarhia. De unde sa incep? De la rezervatiile facute in TOTAL alta parte si la oamenii care ma asteptau? si injurau? Sau de la faptul ca am facut din nou alegerea tampita cand optiunile erau : A) Distreaza-te si B) Fa'te de rahat.

Temerar cum ma numesc, am luat taurul de coarne (vedeti ce'am facut acolo?) si m'am dus sa incerc sa salvez cioburile ilustrei mele relatii. Am esuat. Am realizat asta din primele 5 minute, cand am fost intampinat de concubina mea cu un suav "Emi? Da'l in pula mea". Da, stiu, poate atunci era momentul sa plec, dar mi'era frig. Nu stiu cat rost ar avea sa continui pentru ca cititorii mei fideli deja stiu ce mniezo am facut si, bineinteles, ca sunt dobitoc. Apropo...ce MICA E LUMEA ! Am avut onoarea ca o amica de a mea, din toate fetele din tot orasul, sa fie martora rusinii mele. Si sa rada. Hahaha ...

Dar hai sa nu ne intristam. E anul nou, intoarcem foaia, suntem mai buni, mai frumosi, mai maturi...eu cel putin cred ca'mi sta mai bine cu parul lung deci macar sunt mai frumos.