Da ... nu e niciun secret. Ce a fost pierdut s'a regasit ... dupa ... 7 luni ... ah... mi'ai lipsit !
E mai bine sa ramai o metafora, par eu mai profund si mai cool :>
Oricum...ideea e ca te iubesc...si ca mi'a fost dor de noi! de tot ...
duminică, 21 noiembrie 2010
Schimbari.
Buna seara buna seara am venit cu sanioara ... defapt nu ... am revenit pe meleaguri apropiate dupa o pauza destul de lunga de la scris. Stiu ca v'a fost dor sa imi cititi aberatiile...ei bine, momentan nu stiu ce anume v'ar capta interesul asa ca am sa vorbesc pe scurt despre ce s'a mai intamplat intre timp.
Va asteptati probabil la magarii gen tradari, pasiune inflacarata, rasturnari de situatie ca'n filmele cu Rambo. Eh ... lasa ca am avut si noi un mini-Rambo acu ceva timp, il cheama Falau, eroul meu :> scenariu tipic filmelor din seria "Nasul". Acest nesimtit a avut tupeul sa omoare un interlop care isi vedea linistit de cafea in timp ce se intreba ce babe sa mai dea afara din case; evident, pentru colectia lui de case si apartamente.
Uimitor, pare ca jumatate din oras e alcatuita din zombies, adica ... ce naiba ... tipu dadea afara oameni din casa pentru 200 de dolari, si lumea plange dupa el ... jale maaa ! Aparent acest Falau a starnit un roi de viespi pe'acolo sus pe la ministerul de interne ... vai vai plang :( desi mi'ar placea sa discut mai pe larg implicatiile acestui mic episod, nu cred ca vreti sa vedeti politica pe'aici. Mie imi intoarce stomacul pe dos.
In fine. Alte noutati ? Bai ma pregatesc de plecare, in Belgia, so yea, da...etc...intelegeti voi ...
Va asteptati probabil la magarii gen tradari, pasiune inflacarata, rasturnari de situatie ca'n filmele cu Rambo. Eh ... lasa ca am avut si noi un mini-Rambo acu ceva timp, il cheama Falau, eroul meu :> scenariu tipic filmelor din seria "Nasul". Acest nesimtit a avut tupeul sa omoare un interlop care isi vedea linistit de cafea in timp ce se intreba ce babe sa mai dea afara din case; evident, pentru colectia lui de case si apartamente.
Uimitor, pare ca jumatate din oras e alcatuita din zombies, adica ... ce naiba ... tipu dadea afara oameni din casa pentru 200 de dolari, si lumea plange dupa el ... jale maaa ! Aparent acest Falau a starnit un roi de viespi pe'acolo sus pe la ministerul de interne ... vai vai plang :( desi mi'ar placea sa discut mai pe larg implicatiile acestui mic episod, nu cred ca vreti sa vedeti politica pe'aici. Mie imi intoarce stomacul pe dos.
In fine. Alte noutati ? Bai ma pregatesc de plecare, in Belgia, so yea, da...etc...intelegeti voi ...
marți, 7 septembrie 2010
Karmic Justice
Neata dragi cititori. Ma gandeam acu cateva zile chiar la ce am scris pe blog, la alegerile pe care le facem. Se spune ca Universul se afla in echilibru, ca pentru fiecare bine exista un rau care sa il anuleze si invers. Yin si Yang, Alfa si Omega, Alb si Negru, ziceti'i cum vreti. Termenul meu preferat e "porcaria aia mare si neadevarata" dar eh, eu complic lucrurile.
Se spune ca daca faci lucruri bune, ti se intampla lucruri bune. Ei bine, ma indoiesc serios de acest lucru. Studiile mele efectuate pe cobai (adica tot eu) pe o durata de hmm....cam 2 ani mi'au demonstrat exact cat de falsa este aceasta teorie.
Am inceput ca oricare altu. Imi vedeam de treaba mea, aveam prietenii mei, nu multi si nici iesiti din comun. Ok in perioada asta cand ma purtam bine cu ceilalti aveam eu de suferit. Am trecut prin niste evenimente nefericite in care nu voi intra acu`; si fiind o persoana buna la suflet si grijulie, toata lumea era fericita. Mai putin eu. La un moment dat am intors foaia din motive evidente, si brusc s'a schimbat totul. Cei din jurul meu erau vizibil mai putin fericiti, dar eu ma simteam bine si tragic, viata mea a luat o intorsatura pozitiva. Bineinteles nu am ramas singur, ca cine sta cu tine, sta si la bine si la rau. Alte persoane din anturajul meu au observat diferenta si au inceput sa "lucreze" dupa modelul meu, unii reusind, altii nu prea (scuze vio). Pentru ca nu eram sigur de valabilitatea descoperirilor mele, am facut, ca orice persoana cu capul pe umeri, o repetare a experimentului. M'am facut din "nesuferitul ala" baiat bun prin clasa a 12'a. Cine stie povestea stie ce s'a intamplat si IARASI roata s'a intors impotriva mea. Regret acum acea schimbare pentru ca am ajuns sa fiu folosit si apoi aruncat, dar era ceva necesar studiului meu. Bineinteles ca nu am fost fericit purtandu'ma bine cu ceilalti, doar le'am oferit ocazia de a profita.
O persoana inteligenta nu vede doar alb si negru, vede si nuantele. Eu nu puteam fi ori foarte rau ori foarte bun pentru ca fiecare parte avea dezavantajele ei. Asa ca am ales o nuanta. Oh, daca vreti sa stiti care e, puteti combina calitatile mele, despre care pot vorbi alte persoane, cu defectele din postul anterior, "Omul din spatele blogului".
Concluzia dupa aceasta povestioara care sper ca ati avut rabdare sa o cititi e ca nu veti reusi niciodata in viata sa fiti fericiti daca va schimbati pentru a face altora pe plac. Fiecare trebuie sa isi gaseasca "nuanta" lui in care va fi hmm ...extraordinar cu persoana pe care o iubeste si un nenorocit ignorant cu restul.
duminică, 5 septembrie 2010
Imi place viata pe care o traiesc
Evident e sarcastic titlul. Astazi voi discuta putin despre cat de relevant e defapt ceea ce facem in viata.
Hmm de unde sa incep? Sa incepem cu nasterea. Suntem scosi din propriul univers de unde "e cald si bine" si suntem aruncati impotriva vointei in lume. Sigur, florile sunt frumoase, copacii, un lac acolo. Dar pe masura ce crestem, realitatea isi scoate capul urat la iveala. Cate dintre alegerile noastre ne apartin cu adevarat? In cartile cu care suntem sufocati se scrie ca omul este propriul sau sef, este liber, dar cat e de adevarat?
Unde ne duc alegerile noastre in viata? Indiferent cum alegi sa iti traiesti viata, ori ca om de afaceri, profesor, muzician, pana la urma toti sfarsim in aceeasi groapa. Sigur, muzicianul lasa mostenirea peste generatii, dar mie, si voua, oamenii de rand, ce ne ramane?
Ok, nu sugerez ca ar trebui sa dansam toti in pielea goala, sa nu muncim, sa furam sa bem pana lesinam (desi ar fi amuzant) dar totusi, omul e efemer ... cum vine, asa pleaca.
Poate va intrebati de ce sunt asa negativist ... ei bine, nu zic ca nu e bine sa visezi, o fac si eu; dar, macar eu sunt constient ca viata nu e simpla, nu e asa frumoasa, decat cand ti'o fac altii sa fie asa.; si nu, nu visez la hoarde de bani sau sa am 1000 de virgine.
In fond, omul se intinde mereu mai mult decat ii e plapuma. Si cand singura certitudine in viata e, ironic, moartea, ce mai conteaza cu adevarat ?
Credits to ZBK* pentru idee si suport. >:D< dude !
Omul din spatele blogului
Hey. Astazi voi trata celalalt subiect cerut de populatie, omul din spatele blogului. Adica eu. Poza e relevanta. Nu multi din cei care imi citesc aberatiile ma cunosc personal, asa ca pentru ceilalti voi oferi un mic "preview".
Bai ce sa spun acuma? Ma numesc Emil, prietenii imi spun Emi sau Em` daca le e lene. Am 20 de ani, zodia Taur, ochii..uhm...albastri verzi si cenusii, nu ma intrebati cand si cum capata o alta culoare ca habar n'am, ori dispozitie ori alt motiv aleator. Am o lista intreaga de calitati asa ca sar peste ele, trec la defecte.
Bai in primul rand sunt o persoana complicata 8-| greu de inteles, greu de acceptat pentru unii. Nu imi place sa imi ascund dispretul si il exprim de fiecare data cand am ocazia. Am obiceiul sa privesc lumea "de sus" pentru ca ... am eu motivele mele, se leaga de calitatile alea despre care nu vorbesc pentru ca nu am chef. In alta ordine de idei, sunt manipulant, imi place sa invart prostii pe degete pana ma plictisesc de ei, sunt orgolios si meschin :D si musc.
De asemenea imi place sa dau impresia de rece, inaccesibil, cine stie stie si de ce ^^ Imi aleg singur prietenii si in general nu imi place sa fiu ales de altii. Deviind in mod evident, imi plac rosul si negrul :-"
Gandesc de 10 ori mai mult decat vorbesc, analizez orice persoana cu care intru in contact. Am accese de melancolie inexplicabile si ma intind pe tot patul cand dorm. Urasc autoritatea si imi place sa sfidez.
Cam atat deocamdata, cine doreste detalii...ori ma poate contacta in privat, ori isi poate pune pofta in cui.
Bai ce sa spun acuma? Ma numesc Emil, prietenii imi spun Emi sau Em` daca le e lene. Am 20 de ani, zodia Taur, ochii..uhm...albastri verzi si cenusii, nu ma intrebati cand si cum capata o alta culoare ca habar n'am, ori dispozitie ori alt motiv aleator. Am o lista intreaga de calitati asa ca sar peste ele, trec la defecte.
Bai in primul rand sunt o persoana complicata 8-| greu de inteles, greu de acceptat pentru unii. Nu imi place sa imi ascund dispretul si il exprim de fiecare data cand am ocazia. Am obiceiul sa privesc lumea "de sus" pentru ca ... am eu motivele mele, se leaga de calitatile alea despre care nu vorbesc pentru ca nu am chef. In alta ordine de idei, sunt manipulant, imi place sa invart prostii pe degete pana ma plictisesc de ei, sunt orgolios si meschin :D si musc.
De asemenea imi place sa dau impresia de rece, inaccesibil, cine stie stie si de ce ^^ Imi aleg singur prietenii si in general nu imi place sa fiu ales de altii. Deviind in mod evident, imi plac rosul si negrul :-"
Gandesc de 10 ori mai mult decat vorbesc, analizez orice persoana cu care intru in contact. Am accese de melancolie inexplicabile si ma intind pe tot patul cand dorm. Urasc autoritatea si imi place sa sfidez.
Cam atat deocamdata, cine doreste detalii...ori ma poate contacta in privat, ori isi poate pune pofta in cui.
sâmbătă, 4 septembrie 2010
Jets Overhead - Where did you go ?
Math is running through my head
Wondering if she's dead
Did she say a quarter past
The hands can't move too fast
Stop to think and look within
Ordinary sin
Think you must have heard her wrong?
Cause she wasn't gone that long
Where did you go?
Oooo, I don't wanna know
Looking lost into the night
She's gonna lose this fight
He'll just say the job ran late
His solitary fate
Stop to drink come wrinkled chin
Ordinary sin
Think you must have heard him wrong?
cause he wasn't gone that long
Where did you go?
Oooo, I don't wanna know
Who's somebody?
Who's someone?
Where did you go?
Oooo, I don't wanna know...
N'am niciun motiv evident pentru a posta versurile, pur si simplu imi place melodia ;x
Wondering if she's dead
Did she say a quarter past
The hands can't move too fast
Stop to think and look within
Ordinary sin
Think you must have heard her wrong?
Cause she wasn't gone that long
Where did you go?
Oooo, I don't wanna know
Looking lost into the night
She's gonna lose this fight
He'll just say the job ran late
His solitary fate
Stop to drink come wrinkled chin
Ordinary sin
Think you must have heard him wrong?
cause he wasn't gone that long
Where did you go?
Oooo, I don't wanna know
Who's somebody?
Who's someone?
Where did you go?
Oooo, I don't wanna know...
N'am niciun motiv evident pentru a posta versurile, pur si simplu imi place melodia ;x
Destept vs Fericit
Revin cu un nou subiect cu cautare printre tinerii prosti si fericiti, sau destepti si nefericiti.
Ok care situatie e mai favorabila? Sa le analizam putin avantajele si dezavantajele:
1. Destept si nefericit.
Din pacate in categoria asta ma pot incadra, defapt sunt supra-calificat. Mintea iti deschide mult mai multe usi decat pumnul, se stie. Dar care sunt adevaratele avantaje? A fi inteligent inseamna a vedea mai multe lucruri decat vrei sa vezi. O persoana dotata intelectual poate percepe subtilitatile, liniile subtiri dintre minciuna si adevar. Avem mereu raspunsul, pentru ca e in natura noastra sa cautam raspunsuri. Dar cat de benefic e acest fapt? De cate ori nu am dedus singur lucruri pe care mi'as fi dorit sa nu le stiu ? Cu cate persoane te confrunti zilnic, persoane cu mult sub standardele tale, persoane cu care nu poti lega o conversatie fara sa te explici la fiecare propozitie? De cate ori vrei sa inchizi ochii, sa te prefaci ca totul e bine?
2. Idiot dar fericit
Eh crema societatii, antagonistii, persoanele care uneori imi starnesc invidie.
Cateodata ma intreb si eu cum ar fi sa am creier doar ca sa nu fie curent intre urechi? Mai mult de atat nu stiu cum as putea argumenta, pot sa scriu exact opusul a ce am zis mai sus, dar asta ar invinge scopul argumentarii. Propun ca un idiot/idioata fericit/fericita sa posteze un comentariu sa ne lumineze si pe noi, sa aflam cum e :D
Ok care situatie e mai favorabila? Sa le analizam putin avantajele si dezavantajele:
1. Destept si nefericit.
Din pacate in categoria asta ma pot incadra, defapt sunt supra-calificat. Mintea iti deschide mult mai multe usi decat pumnul, se stie. Dar care sunt adevaratele avantaje? A fi inteligent inseamna a vedea mai multe lucruri decat vrei sa vezi. O persoana dotata intelectual poate percepe subtilitatile, liniile subtiri dintre minciuna si adevar. Avem mereu raspunsul, pentru ca e in natura noastra sa cautam raspunsuri. Dar cat de benefic e acest fapt? De cate ori nu am dedus singur lucruri pe care mi'as fi dorit sa nu le stiu ? Cu cate persoane te confrunti zilnic, persoane cu mult sub standardele tale, persoane cu care nu poti lega o conversatie fara sa te explici la fiecare propozitie? De cate ori vrei sa inchizi ochii, sa te prefaci ca totul e bine?
2. Idiot dar fericit
Eh crema societatii, antagonistii, persoanele care uneori imi starnesc invidie.
Cateodata ma intreb si eu cum ar fi sa am creier doar ca sa nu fie curent intre urechi? Mai mult de atat nu stiu cum as putea argumenta, pot sa scriu exact opusul a ce am zis mai sus, dar asta ar invinge scopul argumentarii. Propun ca un idiot/idioata fericit/fericita sa posteze un comentariu sa ne lumineze si pe noi, sa aflam cum e :D
Scoala, de rahat sau nu?
Ok cererile populare au fost sa scriu despre mine sau despre scoala. Am ales sa discut despre scoala pentru ca e mai putin interesant si pentru ca despre mine pot vorbi neincetat :D
Asa deci hmm...scoala...nu prea imi mai aduc aminte de cand eram pokemon prin gradinita sau clasele I-IV, si de gimnaziu imi amintesc doar partial. Invatam bine pana in acea zi fatidica; se intampla sa fiu in sala de sport la antrenament la baschet si n'aveam chef sa fac ture. In secunda 2 proful a aruncat cu vreo 2 mingi dupa mine. Atunci mi'am zis eh, scoala = caca, hai sa'mi bat joc.
De atunci, incet dar sigur am inceput sa devin teroare pentru profesori si sa sfidez autoritatea in general. De la guma lipita pe tabla pana la adormit beat pe jos sub banca, ar fi multe de spus.
Fanii Justin Bieber pot inceta sa citeasca acum.
Ok, continuam cu liceul. Lumea zice ca bai facultatea e cea mai misto distractii la maxim bla bla.
Partial e adevarat, dar noh, unde mai e riscul? Te duci in camera si bei pana lesini. Sigur asta e distractiv prima suta de ori, dar dupa asta isi cam pierde farmecul. La liceu insa e mai distractiv pentru ca mereu e riscul ala ... "daca ma vede vreun prof ca rup clanta sau sparg geamul?" Daca te prinde directorul cu tigara in gura pe hol? Eh in generala eram doar idiot pentru ca faceam ce facea toata lumea, tigara in pauza, o berica ici-colo in pauza mare. In liceu transformarea a atins un apogeu.
In liceu am chiulit prima saptamana consecutiv, cursurile incepeau dimineata la 7 jumate la bar si se terminau la 2-3 dupa cum era orarul. Absentele se motivau cate 3-4 odata ca sa nu oboseasca diriginta, si pe la orele de info preluam eu initiativa cu ce mai ramanea. Am rupt usa de la clasa noastra si a stat un an si jumatate rupta, am spart colo niste geamuri ca nah, daca nu's ale mele de ce sa nu o fac?
No pai m'as plictisi sa vorbesc de toate porcariile pe care le'am facut in aia 4 ani de liceu dar oricum mi'au fost dragi. Credeti sau nu vreau sa fiu din nou in liceu, cu toate bunele sau relele.
Asa deci hmm...scoala...nu prea imi mai aduc aminte de cand eram pokemon prin gradinita sau clasele I-IV, si de gimnaziu imi amintesc doar partial. Invatam bine pana in acea zi fatidica; se intampla sa fiu in sala de sport la antrenament la baschet si n'aveam chef sa fac ture. In secunda 2 proful a aruncat cu vreo 2 mingi dupa mine. Atunci mi'am zis eh, scoala = caca, hai sa'mi bat joc.
De atunci, incet dar sigur am inceput sa devin teroare pentru profesori si sa sfidez autoritatea in general. De la guma lipita pe tabla pana la adormit beat pe jos sub banca, ar fi multe de spus.
Fanii Justin Bieber pot inceta sa citeasca acum.
Ok, continuam cu liceul. Lumea zice ca bai facultatea e cea mai misto distractii la maxim bla bla.
Partial e adevarat, dar noh, unde mai e riscul? Te duci in camera si bei pana lesini. Sigur asta e distractiv prima suta de ori, dar dupa asta isi cam pierde farmecul. La liceu insa e mai distractiv pentru ca mereu e riscul ala ... "daca ma vede vreun prof ca rup clanta sau sparg geamul?" Daca te prinde directorul cu tigara in gura pe hol? Eh in generala eram doar idiot pentru ca faceam ce facea toata lumea, tigara in pauza, o berica ici-colo in pauza mare. In liceu transformarea a atins un apogeu.
In liceu am chiulit prima saptamana consecutiv, cursurile incepeau dimineata la 7 jumate la bar si se terminau la 2-3 dupa cum era orarul. Absentele se motivau cate 3-4 odata ca sa nu oboseasca diriginta, si pe la orele de info preluam eu initiativa cu ce mai ramanea. Am rupt usa de la clasa noastra si a stat un an si jumatate rupta, am spart colo niste geamuri ca nah, daca nu's ale mele de ce sa nu o fac?
No pai m'as plictisi sa vorbesc de toate porcariile pe care le'am facut in aia 4 ani de liceu dar oricum mi'au fost dragi. Credeti sau nu vreau sa fiu din nou in liceu, cu toate bunele sau relele.
Dezamagirile sunt de cacat
Ok mi'a venit o idee, hai sa vorbim despre cat de naspa e sa fii dezamagit de ceva sau de cineva. Bineinteles ca defapt numai eu vorbesc, dar trec cu vederea.
Omul se intalneste zi de zi cu dezamagiri sau cu motive de bucurie. Dar dupa cum stiti, succesul e temporar, in timp ce esecul te urmareste toata viata. Dezamagirea poate lua absolut orice forma, de la ocazia ratata de a iesi cu cineva pana la slujba aia care o voiai de atata timp dar vai ti'a luat'o un tampit. E un sentiment idiot pe care nu'l suport, printre multe ... muuuulte alte chestii. Te urmaresc remuscarile, te simti prost si in general iti strica ziua; yaay -_-"
In ultimul timp singurele dezamagiri care chiar ma deranjeaza sunt alea de pe planul sentimental. Am parte de retardate, sau persoane cu 1000 de fete. Naspa. E asa stresant sa depui un efort, sa faci un sacrificiu pentru cineva, aproape sau departe, si sa vina sa'ti tranteasca niste prostii gen "nu vreau sa vin acasa". Eu unul turbez cand aud astfel de teoreme ale lui pitagora "complificate". Ce'i de facut ?
Pe de o parte poti alege sa'ti pui palma in cur si sa nu te intereseze; hei daca tot te raneste, arata'i ca nu doare, sau poti sa'ti exprimi dezgustul total fata de genul asta de mentalitate. Oricum nu te ajuta cu mai mult decat un mic plus la moral. Mai pui o bila neagra la caiet, ridici fruntea si mergi mai departe. Hmm dar ce faci atunci cand iti pasa? Eh, se complica putin situatia, si din "nu'mi pasa" ajungi la "omg cum poti sa spui asta qq". Fara durere nu exista placere cica, am intrebat un guru si mi'a zis asta; dar cand conceptul de "placere" sau, ca sa nu fac referinte la secs, conceptul de "bine, bunastare" se departeaza pe zi ce trece si dai din durere in durere ... ce faci ?
Omul se intalneste zi de zi cu dezamagiri sau cu motive de bucurie. Dar dupa cum stiti, succesul e temporar, in timp ce esecul te urmareste toata viata. Dezamagirea poate lua absolut orice forma, de la ocazia ratata de a iesi cu cineva pana la slujba aia care o voiai de atata timp dar vai ti'a luat'o un tampit. E un sentiment idiot pe care nu'l suport, printre multe ... muuuulte alte chestii. Te urmaresc remuscarile, te simti prost si in general iti strica ziua; yaay -_-"
In ultimul timp singurele dezamagiri care chiar ma deranjeaza sunt alea de pe planul sentimental. Am parte de retardate, sau persoane cu 1000 de fete. Naspa. E asa stresant sa depui un efort, sa faci un sacrificiu pentru cineva, aproape sau departe, si sa vina sa'ti tranteasca niste prostii gen "nu vreau sa vin acasa". Eu unul turbez cand aud astfel de teoreme ale lui pitagora "complificate". Ce'i de facut ?
Pe de o parte poti alege sa'ti pui palma in cur si sa nu te intereseze; hei daca tot te raneste, arata'i ca nu doare, sau poti sa'ti exprimi dezgustul total fata de genul asta de mentalitate. Oricum nu te ajuta cu mai mult decat un mic plus la moral. Mai pui o bila neagra la caiet, ridici fruntea si mergi mai departe. Hmm dar ce faci atunci cand iti pasa? Eh, se complica putin situatia, si din "nu'mi pasa" ajungi la "omg cum poti sa spui asta qq". Fara durere nu exista placere cica, am intrebat un guru si mi'a zis asta; dar cand conceptul de "placere" sau, ca sa nu fac referinte la secs, conceptul de "bine, bunastare" se departeaza pe zi ce trece si dai din durere in durere ... ce faci ?
Random stuff
E o zi mirobolanta de ... uhm ... ok nu stiu in ce luna suntem, dar ma uit pe geam si e simpatic afara, daca ies imi ingheata barba.
Astazi nu am chef sa vorbesc despre nimic in mod special :( primesc ceva feed-back de la cititori gen : scrie si tu ba despre sex, scrie despre ce joci, ce faci cand te'mbeti, cum abordezi o fata, chestii din astea. Oameni buni, daca tot cereti subiecte, comercializati si voi putin blogul, ca deh nu prea are rost sa scriu aceste posturi magnifice pentru aceeasi 10-20 de oameni. Nu muriti daca puneti un link ceva la status, in plus primiti o bomboana de la mine.
Revenind, daca vreti sa vedeti ceva anume postat pe blog, nu imi trantiti o idee pur si simplu si gata ca nu's guru sa stiu ce va trece prin cap. Dezvoltati putin, oferiti un punct de vedere si de'acolo fac eu misto singur de lucrurile sau persoanele despre care scriu.
Help Abstractcorner, save the little puppies !
Astazi nu am chef sa vorbesc despre nimic in mod special :( primesc ceva feed-back de la cititori gen : scrie si tu ba despre sex, scrie despre ce joci, ce faci cand te'mbeti, cum abordezi o fata, chestii din astea. Oameni buni, daca tot cereti subiecte, comercializati si voi putin blogul, ca deh nu prea are rost sa scriu aceste posturi magnifice pentru aceeasi 10-20 de oameni. Nu muriti daca puneti un link ceva la status, in plus primiti o bomboana de la mine.
Revenind, daca vreti sa vedeti ceva anume postat pe blog, nu imi trantiti o idee pur si simplu si gata ca nu's guru sa stiu ce va trece prin cap. Dezvoltati putin, oferiti un punct de vedere si de'acolo fac eu misto singur de lucrurile sau persoanele despre care scriu.
Help Abstractcorner, save the little puppies !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

